Ali 9

Am fost întrebată ce a mai făcut Ali.
ZZZZZZBBBRRUUUUUUMFFFFGGG!!!
Apoi linişte.
O stăpână nedumerită, fuga fuga cu ciorapii în mână către locul accidentului.
O pisică cu ochii mari şi coada umflată, blana de pe spate ridicată şi spatele arcuit, a "DANGER!! SHE SAW ME!!" Un scaun un pic dat la o parte, un grătar care stătea să cadă. Pus grătarul la loc, îndreptat scaunul, mulţumit în gând că nu a fost mai grav, dojenit pisica şi mângâiat pe blăniţă. Pisi pisi mulţumită.

Ce nu e bine în paragraful de mai sus? Păi nu e bine că, potrivit manualului pentru deţinătorii de pisici, atunci când auzi un zgomot puternic, ca şi cum s-ar fi dărâmat un perete, şi te duci să verifici ce s-a întâmplat (şi eventual dacă pisica nu a forat o gaură prin perete care te desparte de vecin), trebuie să verifici PESTE TOT ÎN CASĂ, nu doar în locul în care se află pisi pisi. Bunăoară, eu mi-am îndreptat privirea doar în direcţia în care se afla pisica. Nu am ţinut cont de faptul că pisica se afla lângă scaunul strâmb pentru că ţâşnise glonţ din locul în care făcuse ravagii şi ajunsese lângă grătar în 0,3 secunde. Adică părăsise locul faptei. După vreo oră, am ajuns, întâmplător, în sufragerie. Acolo mi-a stat inima. Bradul meu de peste 2 metri zăgea întins cât era de lung pe jos, peste masă, peste televizor, peste canapea, beculind a jale din instalaţia lui încă funcţională, cu globurile răsfirate pe jos şi beteala răsfrântă care încotro. Pisi pisi pe undeva prin brad, gherăind absentă câte un colţ de ciob de glob, plictisită parcă că chestiile alea atârnânde nu mai mişcau aşa interesant cum o făceau când bradul se afla în poziţie verticală. Cum dezastrul se petrecuse cu mult timp înainte, am renunţat la gândul de a o pedepsi pe pisi pisi, că tot nu-şi mai avea rostul. Am părăsit casa cu bradul în poziţia lui nefirească, şi la următoarea vizită pe la domiciliu mă voi înarma cu un făraş şi o mătură să curăţ urmele răzbelului.

Concluzia: vând pisică.

Dacă nu o pot vinde, o închiriez doritorilor. Ştiu ei care sunt :D